Work From Home pentru comerț – cine câștigă și cine pierde?

Conceptul Work From Home are efecte puternice și asupra comerțului. În funcție de nișa pe care activează și de adaptarea la comenzile online, unele afaceri au reușit să treacă cu bine peste această perioadă sau măcar să limiteze pierderile, în timp ce altele au înregistrat scăderi majore la vânzări.

Într-o serie de articole precedente am identificat principalele avantaje și dezavantaje pentru companiile care au fost nevoite să-și lase angajații acasă, dar și principalele argumente și contra-argumente pentru lucrul de acasă din perspectiva angajaților.

Există însă unele domenii în care opțiunea de a lucra de acasă nu există și, pe de altă parte, există domenii care deja erau puternic digitalizate. Ce s-a întâmplat cu aceste afaceri și cum au fost afectați angajații de schimbări?

Evident, nu există o regulă. Fiecare proprietar de afacere, mică sau mare, a reacționat în propriul fel la pandemia de coronavirus, astfel că pot exista situații cu rezultate diametral opuse inclusiv pe aceeași nișă.

Comerțul alimentar

Ne amintim cu toții că, în primele zile ale stării de urgență de la jumătatea lunii martie, era aproape imposibil să mai găsești făină pe rafturile supermarket-urilor. După ce isteria unora dintre noi a trecut, lucrurile au început ușor-ușor să se așeze.

În principiu, comerțul alimentar nu a avut de suferit de pe urma pandemiei, ceea ce este ușor de înțeles: indiferent ce se întâmplă, trebuie să ne hrănim. Este adevărat că activitatea restaurantelor a fost blocată, însă pe de altă parte cei care mâncau la restaurant au folosit banii pentru a mânca acasă sau pentru a comandă.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru primele cinci luni ale anului confirmă această ipoteză. Mai mult, arată chiar o creștere a cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul pentru alimente și băuturi, cu mențiunea că această categorie include și comerțul cu produse din tutun. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2020, cifra de afaceri pentru comerțul cu alimente, băuturi și tutun a crescut cu 8.5% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Comerțul cu produse nealimentare

Lucrurile stau ușor diferit atunci când vine vorba despre comerțul cu produse nealimentare. În contextul incertutudinilor legate de pandemia de coronavirus, mulți dintre noi au amânat, în unele cazuri pe termen nelimitat, orice intenție de a face achiziții scumpe.

În plus, acest lucru este valabil și în cazul unor produse banale și accesibile, cum ar fi hainele sau îmbrăcămintea. Mai ales dacă acum lucrezi în special de acasă, tentația de a cumpăra încă o pereche de blugi sau încă o pereche de încălțăminte nu mai este probabil la fel de puternică.

Ce spune INS despre asta? Scăderea pe acest segment este de numai 1.6%, una practic nesemnificativă în contextul pandemiei.

Comerțul cu echipamente IT

Spuneam într-unul dintre articolele precedente că unul dintre efectele conceptului Work From Home este că angajații s-ar putea vedea nevoiți să investească în laptopuri sau chiar calculatoare desktop pentru a-și continua munca cu o eficiență mai mare.

Cel puțin pentru moment, acest aspect a determinat o creștere a domeniului IT&C la nivel național. INS menționează o creștere de 12.3% pentru echipamente IT în primele 5 luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Comerțul cu carburanți

Starea de urgență a venit la jumatarea lunii martie cu o serie de restricții de circulație din cauza cărora toate serviciile de transport au fost puternic afectate de scăderea numărului de clienți. De asemenea, faptul că o mare parte dintre angajați au lucrat de acasă sau au stat acasă a determinat o scădere puternică a cererii pentru carburanți.

Lucrurile au început să revină la normal de la jumătatea lunii mai, însă INS a raportat o scădere destul de importantă în privința consumului de carburanți. Astfel, comerțul cu carburanții în benzinării a înregistrat o scădere de 11.2%.

Își va reveni consumul de carburanți la nivelurile pre-izolare? Destul de dificil de spus. Pe de o parte, numeroși angajați continuă să lucreze de acasă și probabil vor adopta acest concept pe termen lung, ceea ce înseamnă o reducere a folosirii mijloacelor de transport. Pe de altă parte, temerile cu privire la infectarea cu coronavirus determină unele persoane să-și cumpere propriile mașini sau să folosească serviciile de ride-hailing în locul transportului în comun, ceea ce determină o creștere a consumului.

Concluzii

Pandemia de coronavirus a venit cu o serie de schimbări fundamentale în comportamentul consumulatorilor, iar acest lucru are inevitabil efect și pentru economie. Unele domenii vor trece mai ușor peste scăderea cifrei de afacere, în timp ce altele vor fi nevoite să se adapteze pentru a supraviețui.

Unul dintre puținele lucruri certe din această perioadă este că importanța mediului digital a crescut semnificativ, iar în această categorie intră în special vânzările de haine, jucării sau cărți. Magazinele care aveau deja o prezență online decentă au reușit să limiteze pierderile, în timp ce marile lanțuri care se bazau doar pe magazinele fizice s-au confruntat cu o prăbușire a afacerilor.

În plus, până și statul român a descoperit că poate presta anumite servicii online prin transmiterea documentelor scanate pe internet.

Practic, pandemia a accelerat digitalizarea a numeroase domenii, element pe care ar trebui să-l iei în calcul dacă te pregătești să debutezi pe piața muncii sau, din diverse motive, vrei să faci o schimbare majoră în carieră.