Trei moduri în care economisesc românii

Un sondaj recent realizat de IRES la solicitarea UNSAR (Uniunea Asigurătorilor și Reasgurătorilor din România) a scos în evidență impactul pandemiei de coronavirus SARS-CoV-2 asupra veniturilor obținute de români.

În același timp, sondajul realizat pe un eșantion de bază de peste 1.300 de persoane a evidențiat și principalele metode de economisire la care apelează românii. Rezultatele sunt previzibile, însă în același timp scot în evidență că românii nu apelează încă la o serie de instrumente moderne prin care să câștige bani de pe urma economiilor pe care le fac.

Astfel, românii cu vârsta cuprinsă între 18-50 de ani preferă să economisească prin intermediul unor instrumente financiare care în prezent nu oferă beneficii majore.

Să le luăm pe rând.

Depozitele bancare sunt preferate de 41% din români

41% dintre cei care au răspuns la sondaj au menționat că depozitele bancare reprezintă una dintre opțiunile de economisire pe care le aplică.

Din păcate, de mulți ani, dobânzile oferite de bănci pentru depozitele bancare nu acoperă inflația anuală înregistrată în România. Cu alte cuvinte, chiar dacă depozitul este o formă de economisire, la finalul unui an vei pierde în continuare bani din cauza devalorizării.

De exemplu, datele valabile pentru luna aprilie indică faptul că inflația anuală a fost de 2.7%, în timp ce datele oferite de BNR arată că dobânda medie pentru un depozit pe 12 luni a fost de 2.57%. În plus, media este rezultatul unor dobânzi mai mari oferite de băncile mici și a unor dobânzi mai mici de 2% oferite de băncile mari.

În ciuda acestor dobânzi mici, românii aveau 241 de miliarde de lei “stocați” în depozite bancare la sfârșitul anului trecut, în special ca urmare a faptului că educația financiară este precară în țara noastră.

27% dintre români cumpără valută

Între timp, a doua soluție de economisire adoptată de români este cumpărarea de valută, o practică întâlnită în cadrul a 27% dintre respondenții la sondajul mai sus menționat.

Diversificarea economiilor în mai multe valute este fără îndoială o măsură bună de economisire și, mai ales, de protecție împotriva riscului valutar, însă contează foarte mult cum este realizată această operațiune.

Cele mai multe bănci oferă un spread foarte ridicat la schimbul valutar, ceea ce înseamnă că vei pierde o sumă importantă de bani dacă cumperi euro și ulterior îi vinzi înapoi, chiar dacă cursul BNR ar rămâne același. De exemplu, există bănci la care diferența dintre suma oferită la cumpărarea și vânzarea unui euro este de peste 0.2 lei, ceea ce înseamnă că dacă vrei să cumperi 100 de euro și apoi să-i convertești din nou în lei vei pierde din start 20 de lei.

Din fericire, ai câteva opțiuni utile pentru a reduce sau chiar elimina această pierdere. Cea mai simplă este să folosești un serviciu precum Revolut, care îți oferă un curs foarte apropiat de cel al BNR-ului în fiecare zi lucrătoare.

În plus, câteva bănci din România îți oferă opțiunea de a converti bani la cursul BNR într-un anumit interval de timp în fiecare zi, de regulă de o oră. Printre băncile care promovează astfel de servicii se numără Raiffeisen Bank și Unicredit.

21% investesc în asigurări unit-linked

Între timp, 21% dintre români susțin că investesc în asigurări de viață cu componenta de investiții, așa-numitele asigurări unit-linked.

Din păcate, mulți dintre cei aflați într-o astfel de situație se așteaptă să obțină venituri suplimentare cu regularitate, în ciuda faptului că asigurările unit-linked presupun o doză de risc, întrucât o parte dintre bani sunt investiți pe bursă.

Nicio altă metodă de economisere nu a “strâns” mai mult de 6% dintre opțiunile participanților la studiu, iar 13% dintre români au afirmat chiar că nu folosesc niciun instrument financiar pentru a face economii.

Concluzii

Studiul realizat de UNSAR demonstrează încă o dată că românii folosesc cele mai banale soluții de economisire, care au avantajul că sunt ușor de accesat sau presupun un risc foarte scăzut de a pierde bani, dar în același timp au dezavantajul că oferă dobânzi foarte mici.

Concluzia principală este că educația financiară este în continuare precară în România, iar opțiunile de economisere se vor diversifica doar atunci când românii vor avea curiozitatea să învețe lucruri noi despre cum își pot gestiona mai bine economiile.