Săptămâna care tocmai s-a încheiat a fost marcată de un nou episod cu scăderi majore pe principalele burse ale lumii. Scăderile au sosit brusc, la capătul unor perioade de stabilitate sau de creșteri lente, astfel că au luat prin surprindere acționarii și au generat numeroase controverse.

Piețele de acțiuni din Europa au scăzut la cel mai mic nivel din ultimele 20 de luni, în timp ce bursa americană a suferit cea mai mare scădere din ultimele opt luni. Nici China nu a fost ferită de o scădere abruptă de 5.2%.

Principala întrebare pe care o aud analiștii este dacă valul de vânzări de acțiuni care a condus la scăderea cotațiilor reprezintă doar o reașezare temporară de portofolii sau dacă este semnalul unor temeri din ce în ce mai mari cu privire la economia mondială.

3 motive pentru scăderile de pe bursă

Economia mondială traversează în prezent o serie de provocări care au potențialul de a declanșa scăderi pe marile piețe de acțiuni.

În Statele Unite, FED (Federal Reserve System, echivalentul BNR-ului) a crescut dobânzile de trei ori în acest an, până la 2.25%, iar analiștii anticipează o nouă creștere în decembrie și încă trei creșteri în 2019. Toate aceste creșteri generează creșterea ratelor pentru americanii care au împrumuturi pentru case sau mașini, într-un mod asemănător în care creșterea dobânzii de referință a BNR-ului influențează dobânzile solicitate populației de către bănci.

Între timp, SUA sunt implicate într-un război comercial cu China în privința taxelor de import, care în cele din urmă generează creșteri tot pentru consumatorul final. SUA au anunțat o nouă serie de taxe vamale pentru bunuri de 200 de miliarde de dolari și se pregătesc să anunțe taxe pentru bunuri de 276 de miliarde de dolari. În acest ritm, toate bunurile importate de SUA din China vor fi impozitate (adică inclusiv iPhone-urile). Pe termen lung, este de așteptat ca acest război comercial să afecteze creșterea economică globală, ceea ce va afecta inclusiv economia României.

Mai aproape de “stomacul” nostru, Italia începe să pună probleme Uniunii Europene prin dorința de a stabili un buget național cu un deficit peste cel acceptat de Bruxelles, sub pretextul că vrea să revitalizeze economia prin creșterea cheltuielilor. Asta în condițiile în care statul italian are în prezent datorii de 2400 de miliarde de euro (da, ai citit bine!), echivalentul a 132% din PIB-ul anual. Unii specialiști considera că, dacă datoriile vor continua să crească, nu este exclusă apariția unei noi crize în zona euro, similară cu cea care a avut Grecia drept actor principal.

De ce contează cum merge bursa?

Am auzit de multe ori din partea prietenilor afirmații precum “Ce mă interesează pe mine că scad acțiunile, eu nu investesc în așa ceva” sau “Nu-mi pasă ce fac italienii, mă interesează doar ce se întâmplă în România”.

Evoluția bursei pe plan mondial este însă importantă inclusiv pentru mine și pentru tine, întrucât trăim într-o economie globală în care orice decezie majoră are efecte directe și în țara noastră. Se spune că bursa anticipează cum va merge economia peste trei sau 6șase luni, astfel că o perioadă mai lungă de scăderi majore poate conduce la apariției unei crize în termen de cel mult jumătate de an.

Cel puțin pentru moment nu ne aflăm încă într-o astfel de ipostază, întrucât scăderile de acțiuni au durat una-două zile, după care piața s-a stabilizat și chiar a recuperat o parte din pierderi.

Nu suntem pregătiți pentru o nouă criză

Pentru noi, problema principală este că, așa cum se întâmplă aproape întotdeauna, nu suntem pregătiți să facem față unei noi crize economice precum cea din 2008.

Un bun exemplu este că în România au avut loc peste 627.000 de tranzacții imobiliare în 2017, comparativ cu cele aproximativ 500.000 de tranzacții înregistrate în 2008. Cele mai multe tranzacții au fost realizate pe baza creditelor Prima Casă, care oferă dobânzi foarte scăzute. Totuși, potențialul de creștere al indicatorului ROBOR, care joacă un rol cheie în calcularea dobânzilor, conduce la o creștere exponențială a ratelor, așa cum se întâmplă deja de aproape doi ani.

În același timp, aproape 700.000 de români au restanțe de peste 30 de zile la plata ratelor de orice fel, iar numărul va crește direct proporțional cu creșterile ROBOR-ului.

Cel mai mare pericol este însă reprezentat de naivitatea unor români. Deși au trecut doar 10 ani de la criza din 2008, aud destul de frecvent opinii potrivit cărora “nu vine nicio criză” pentru că “salariile au crescut constant în ultimii ani”, iar prețurile la imobiliare “vor crește permanent. Poate nu atât de rapid ca înainte de criză, dar sigur vor crește în fiecare an cu 3-5%”.

Aceștia vor fi, desigur, și românii care vor fi “luați prin surpridere” de următoarea criză economică, despre care nu știm când va veni, ci doar că va veni. E doar o chestiune de timp.

You Might Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.