Datele economice ale României din ultimii ani și cheltuielile programate pentru anii următori oferă o perspectivă sumbră pentru viitorul apropiat, mai ales în contextul în care semnalele legate de o nouă criză sunt din ce în ce mai puternice.

Moțiunea de cenzură prin care Guvernul Dancilă este îndepărtat de la putere a fost primită cu bucurie și speranță. Cuvântul de ordine este “optimism”, mai ales că Partidul Social Democrat va intra în opoziție chiar înainte de alegerile prezidențiale.

Din păcate, România a ajuns în prezent într-o situație economică din care va ieși cu greu, indiferent de numele viitorului premier și de partidul sau partidele care vor guverna țara până la alegerile parlamentare din toamna anului 2020.

Creșterea economică a României de 4.7% din prima jumătate a anului ascunde o serie de date economice care arată că țara noastră va fi nevoită să se împrumute masiv pentru acoperirea unor cheltuieli. Iată doar câțiva indicatori care arată acest lucru, cu mențiunea că datele sunt valabile pentru primele 8 luni ale anului. În plus, nu vom discuta în procente, ci pur și simplu în sume nominale:

Deficit bugetar: 22 de miliarde de lei

Deficitul bugetar este unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății unei economii, întrucât reprezintă diferența dintre veniturile obținute de stat și cheltuielile totale ale acestuia. În primele 8 luni ale anului, România a avut un deficit bugetar de 22 de miliarde de lei, sumă pe care statul este practic nevoit să o împrumute pentru a putea funcționa.

Și mai grav este că deficitul a crescut semnificativ raportat la planurile de la începutul anului, când bugetul de stat a fost construit pe baza unui deficit de 28 de miliade de lei pentru anul 2019. Cu alte cuvinte, este foarte posibil ca deficitul de la finalul anului să fie mult mai mare decât cel stabilit inițial.

Pentru a înțelege și mai ușor ce înseamnă deficitul bugetar al statului, poți asocia acest indicator cu sumele de bani pe care trebuie să le împrumuți lunar pentru a-ți acoperi toate cheltuielile pe care le ai de făcut.

Cheltuieli pentru salarii și pensii: 74 de miliarde de lei

Nu este un secret că mai bine de jumătate din bugetul statului este cheltuit pe salarii și pensii. În total, în primele opt luni ale anului, România a cheltuit 74 de miliarde de lei pentru salarii și pensii, iar lucrurile vor deveni cu adevărat “interesante” cât de curând.

Pensiile au crescut cu 15% la 1 septembrie 2019, iar de la 1 septembrie 2020 vor crește cu 40% (nu, nu este o greșeală, pensiile vor crește cu 40%). Ce înseamnă asta? Calculele preliminare arată că statul va avea nevoie de încă 25 de miliarde de lei în 2020 pentru a acoperi creșterea pensiilor.

Cheltuieli pentru investiții: 19 miliarde de lei

În același interval de opt luni din 2019, România a cheltuit doar 19 miliarde de lei pentru investiții, iar la acest capitol intră în special infrastructura rutieră, atât în privința dezvoltării de drumuri noi (România nu a început niciun kilometru nou de autostradă în 2019), cât și cheltuielile pentru întreținerea actualei rețele de drumuri (România are multe borduri și gropi).

Bugetul de stat prevede în total cheltuieli de 47 de miliarde de lei pentru investiții în 2019. Practic, în primele 8 luni ale anului, statul nu a alocat nici măcar jumătate din fondurile stabilite inițial. Iar acest lucru este o consecință directă a creșterii cheltuielilor cu salariile și pensiile.

Cum să administrezi corect banii?

Concluzia generală a acestor indicatori economici este că statul român cheltuie semnificativ mai mulți bani decât produce, iar pentru a acoperi diferența apelează la împrumuturi. În plus, pentru o micșora impactul financiar, primele cheltuieli pe care pe care le reduce statul sunt reprezentate de investiții. Pe termen lung, o astfel de strategie este falimentară.

Ce poți învăța tu concret din aceste greșeli pe care statul român pare că le face la infinit? În primul rând, este important să câștigi mai mulți bani decât cheltui, pentru a putea rămâne cu ceva din salariu.

În caz contrar, va trebui să te împrumuți într-un fel sau altul pentru a acoperi toate cheltuielile. Ideea de împrumut nu trebuie însă privită neapărat ca pe un lucru negativ, întrucât poate aduce și beneficii dacă este folosit cu cap.

Iată și un exemplu concret: este în regulă să faci un împrumut pentru a învăța ceva nou prin intermediul unui curs care ulterior te poate ajuta să-ți mărești veniturile. În schimb, nu este deloc în regulă să faci un împrumut pentru a cumpăra un telefon nou. Practic, trebuie să folosești împrumuturile pentru a genera venituri viitoare care să te ajute să-ți achiți ratele fără probleme.

Dacă și statul român ar proceda la fel și ar face împrumuturi pentru investiții în infrastructură, școli și spitale, atunci indicatorii economici de mai sus ar arăta semnificativ mai bine.

You Might Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.