Republica Cehă și lupta coroanei contra euro: povețe pentru leul românesc

Una dintre cele mai interesante vești economice de la începutul lunii aprilie a fost decizia Băncii Naționale Cehe de a renunța la controlul exercitat asupra cursului valutar.

Anterior, în 2013, Banca Națională Cehă anunțase că nu va lăsa moneda națională se să aprecieze la mai puțin de 27 de coroane pentru un euro. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când speculatorii duceau moneda la mai puțin de 27 de coroane pentru un euro, Banca Națională Cehă se angaja să cumpere euro pentru a slăbi coroana. Motivația era reprezentată de faptul că dobânzile scăzuseră la zero din cauza deflației, iar o coroană prea puternică afecta exportatorii. Asta în condițiile în care exporturile reprezintă 70% din PIB-ul întregii țări, iar 65% dintre exporturi se realizează cu piețe din Uniunea Europeană.

Precedentul elvețian

Ți se pare cunoscut acest scenariu valutar? Așa și trebuie. În 2015, Banca Națională a Elveției a luat o decizie similară în privința francului, iar rezultatul a fost spectaculos: speculatorii au profitat din plin de ocazie pentru a vinde euro în favoarea francilor elvețieni, iar în urma acestor tranzacții francul s-a apreciat cu 41% în fața monedei europene într-o singură zi.

Prin urmare, este de înțeles interesul care a fost acordat anunțului făcut de Banca Națională Cehă. Asta, mai ales pentru că rezervele valutare ale Republicii Cehe reprezentau deja 60% din PIB, o măsură de siguranță luată cu scopul de a putea interveni pe piață în cazul unor dezechilibre majore.

Prudența

Totuși, de data aceasta rezultatele nu au mai fost la fel de dramatice. De exemplu, de la anunțul din 6 aprilie și până la ora 18:30 a zilei respective coroana se apreciase cu numai 1.8%, la 26.57 de coroane pentru un euro. La mai bine de patru zile de la acest anunț, coroana se tranzacționa cu 26.59 unități pentru un euro. Aparent, există deja un punct de echilibru între cele două monede, situat undeva pe la 26.5 coroane pentru un euro, iar acesta este unul foarte apropiat de limita impusă de statul ceh cu patru ani în urmă.

Surpriză versus predictibilitate

Cum s-a ajuns însă la acest deznodământ? În 2015, Banca Elveției a luat decizia de a nu mai controla cursul, dar a făcut-o într-un mod complet neașteptat. Aproape nimeni din piață nu a anticipat această decizie, iar efectul a fost, inevitabil, unul de turmă: în momentul în care au aflat vestea, unii speculatori s-au grăbit să profite, iar acest lucru i-a determinat și pe speculatorii mai calculați să ia o măsură similară, din impuls. Analizele financiare și datele statistice nu au mai valorat practic nimic în acele momente.

În schimb, decizia luată de Banca Națională Cehă era așteptată, întrucât instituția anunțase din timp că termenul inițial la care expiră programul de stabilizare al coroanei este martie 2017. Analiștii din piață anticipau un anunț oficial pe marginea acestui subiect în martie sau aprilie, iar acesta a venit.

Evident, reacțiile speculatorilor nu au mai fost atât de hazardate precum în cazul francului elvețian, astfel că întărirea coroanei a fost mai degrabă anemică, fără turbulențe majore asupra piețelor.

Ce ar trebui să reținem noi de aici? Că orice decizie economică bruscă, total neașteptată, sosită într-un moment nefavorabil, poate declanșa reacții în lanț, care să perturbe mersul natural al lucrurilor. În schimb, atunci când deciziile economice sunt anunțate din timp, reacțiile sunt mult mai prudente, iar șansele de îmbogățire rapidă scad. Cel puțin așa ar îndrăzni să spună speculatorii.

Menținerea cursului euro – leu în anumiți parametri

Chiar dacă la prima vedere nu pare, situației Republicii Cehe este departe de a fi singulară. În mod oficial, nici Banca Națională a României nu și-a asumat un astfel de prag limită, însă chiar și regulatorul principal al instituțiilor noastre bancare are grijă ca leul să nu fluctueze excesiv comparativ cu moneda unică europeană. Singura diferență este că BNR vrea să evite o devalorizare excesivă, spre deosebire de elvețieni și de cehi, care au fugit cu orice preț de o apreciere a monedei lor naționale.

De altfel, în prezent analiștii consideră că BNR influențează piața valutară astfel încât un euro să varieze undeva între 4.5 – 4.55 lei, cu schimbări mai degrabă minore în sus sau în jos. Guvernatorul BNR și adjuncții săi nu au recunoscut niciodată existența unei asemenea practici, una pe care specialiștii doar o deduc din calcule, experiență și intuiție. În afara intervenției BNR în piața valutară, fie intervenția asta reală sau doar ipotetică, doar unele decizii economice sau politice majore mai pot influența semnificativ piața. Cum ar fi, de exemplu, un anunț clar despre calendarul adoptării în România a monedei unice europene, o chestiune destul de simplă, dar despre care oficialii BNR dau mereu răspunsuri de o ambiguitate exemplară.

În concluzie, dacă vrei să te îmbogățești prin speculații pe piața valutară, ar fi bine să aștepți următoarea decizie surprinzătoare, precum cea a Elveției din 2015. Asta întrucât coroana din Cehia i-a lăsat cu buză umflată pe mulți speculatori. Și, privind în retrospectivă la dramele provocate de explozia francului elvețian, poate că e mai bine așa.