Deflația: 3 motive pentru care scăderea prețurilor nu este bună pentru tine

Poate pare ciudat, dar scăderea generală a prețurilor la bunuri și servicii poate avea efecte cel puțin la fel de negative pentru economiile tale ca și o inflație prea mare.

Eurostat, divizia de statistică din cadrul Comisiei Europene, a publicat recent un raport cu privire la inflația din statele Uniunii Europene în 2016. Alături de Bulgaria și Irlanda, România este unul dintre cele numai trei state în care inflația a fost negativă.

Astfel, în România, prețurile au scăzut cu 0.1% în decembrie 2016 comparativ cu decembrie 2015, ceea ce înseamnă că țara noastră este în prezent într-un proces de deflație. Din fericire, România traversează o deflație temporară, care a fost provocată în special de scăderea TVA-ului de la 24% la 20%. Cu alte cuvinte, anul trecut prețurile la produsele nealimentare au scăzut cu circa 3%, întrucât un produs care costa 124 de lei în 2015 a costat 120 de lei în 2016. Fără această scădere a TVA-ului, Banca Națională a României (BNR) estima o inflație de 1%.

La prima vedere, deflația are numai efecte pozitive. Cine nu vrea ca prețurile bunurilor și serviciilor să scadă? În realitate, lucrurile sunt complet pe dos, ca urmare a unor efecte în cascadă pe lanțul economic. Să le luăm pe rând:

Scade consumul prin amânarea achizițiilor

Dacă citești și alte articole financiare pe care le-am scris aici, ai observat probabil că în multe dintre ele te îndemn să fii mai degrabă chibzuit cu banii decât să-i cheltui pe toți până la ultimul leu. Atitudinea asta este corectă, dar în perioadele în care prețurile sunt în scădere vei fi cu atât mai tentat să amâni achiziționarea unor bunuri (telefon, aspirator etc) sau servicii. Pentru că, nu-i așa, prețurile vor scădea în continuare.

Veniturile și profiturile firmelor se reduc

Primul efect al acestei atitudini perfect corecte din perspectiva ta este că veniturile firmelor vor scădea: pe de o parte pentru că vor vinde produse mai ieftine, pe de altă parte pentru că vor vinde mai puține produse. Cel puțin în prima fază, scăderea veniturilor nu este însoțită și de o scădere a costurilor, întrucât salariile și taxele trebuie plătite în continuare. Efectul? Profiturile firmelor se reduc.

Firmele pot apela la reduceri salariale sau concedieri

Pentru a compensa o scădere a veniturilor, firmele au puține opțiuni. Întrucât în general taxele rămân la fel sau chiar cresc, acestea trebuie să reducă bugetul alocat salariilor, fie printr-o scădere a salariilor, fie prin concedieri. Indiferent de situație, acest lucru va genera o scădere a sumelor de bani disponibile pentru achiziții, iar efectul imediat este o nouă amânare a achizițiilor și, implicit, a consumului. Adică revenim la punctul 1.

Alte efecte colaterale ale acestui lanț sunt amânarea unor investiții din partea firmelor care ar putea genera o creștere a numărului de locuri de muncă și o scădere a taxelor obținute de stat din TVA. Acest ultimul punct poate avea ca rezultat și o creștere a unor taxe pentru a compensa parțial scăderea veniturilor.

Ce poți face într-o perioadă de deflație?

Deflația are în principiu o singură parte bună: banii tăi nu se mai devalorizează în timp, iar puterea de cumpărare crește. De exemplu, dacă în 31 decembrie 2015 ai 1.000 de lei, iar în 2016 deflația este de 3%, atunci puterea ta de cumpărare în 31 decembrie 2016 este similară cu 1.030 lei.

Prin urmare, în astfel de perioade este indicat ca în prima fază să economisești bani prin diversele metode pe care le ai la dispoziție și să cumperi bunuri și servicii atunci când simți că acestea au ajuns să aibă prețuri excelente.

Inflație pentru 2017

Din fericire, nu ai nici un motiv să fii îngrijorat: scenariul deflației menționat mai sus nu se va întâmpla în România, cel puțin nu acum. Așa cum spuneam, în 2016 inflația a fost negativă în primul rând din cauza scăderii TVA-ului, iar pentru anul 2017 BNR a anunțat o țintă de inflație de 2.1%. Cu alte cuvinte, Banca Națională anticipează o revenire a inflației, mai ales că în acest an TVA-ul a scăzut cu un singur punct procentual, de la 20% la 19%.

Așa că, ce mai aștepți? Analizează cu atenție ce vrei să cumperi în perioada următoare. Spor la cumpărături!