Black Friday – Cum s-au comportat românii la cumpărături

Gata. A trecut Black Friday, evenimentul pe care unii dintre noi îl așteaptă cu nerăbdare pentru a cumpăra la prețuri cât mai mici, în timp ce alții se întrec în comentarii prin care “demonstrează” că totul este o făcătură prin care magazinele păcălesc clienții. Black Fraierday, cum ar veni.

Există, desigur, și categoria de mijloc, mult mai puțin numeroasă. Adică cei care au plănuit de mai mult timp să cumpere un anumit produs și, dacă prețul solicitat de Black Friday li s-a părut corect, au cumpărat, indiferent de procentul afișat ca reducere. Dacă nu, nu. Fără scandaluri pe internet, fără screenshot-uri pe Facebook. Nu știu dacă ți-ai cumpărat ceva, dar colegii mei ți-au oferit pe parcursul zilei de vineri sute de ponturi de Black Friday. Iar vânzările marilor magazine au mers foarte bine, ba chiar mai bine decât în anii trecuți.

Fără îndoială, Black Friday este unul dintre cele mai importante evenimente de shopping ale anului. Iar datele oferite deja de eMAG, cel mai mare magazin online din România, și PayU, cel mai mare procesator de plăți online din România, oferă o imagine destul de fidelă a comportamentului consumatorilor.

Vânzări și tranzacții cu cardul în creștere

Vânzările celui mai mare magazin online din România au crescut la ediția Black Friday din acest an cu aproape 18%, de la 301 la 354 de milioane de lei. Acest lucru nu reprezintă o surpriză, dacă ne gândim că economia României a crescut în perioada iulie-septembrie cu 8.6%, mai mult decât în orice altă țară din Uniunea Europeană.

În același timp, din numărul total de comenzi plasate pe eMAG, aproape 31% au fost achitate pe loc cu un card bancar. Ponderea a crescut, de asemenea, semnificativ într-un singur an, întrucât în 2016 doar 26% dintre comenzi au fost plătite cu cardul.

Totuși, creșterea plăților cu cardul are și o explicație secundară, pe lângă cea a creșterii vânzărilor.

Vânzările cu cardul de cumpărături au crescut

În ciuda creșterii vânzărilor generale, în cazul tranzacțiilor online efectuate prin platforma PayU există o mică anomalie. Astfel, comenzile plătite cu carduri bancare și procesate de PayU au fost în acest an de 115 milioane, în creștere cu mai puțin de 2% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În schimb, din numărul total de tranzacții cu cardul, 35% au fost realizate cu un card de cumpărături, în creștere de la cota de 31% de anul trecut. Astfel, doar 65% dintre comenzile plătite online au fost achitate cu un card de debit.

De asemenea, valoarea medie a unei comenzi plătite cu un card de debit a fost de 695 de lei, în timp ce valoarea medie a unei comenzi plătite cu cardul de cumpărături a ajuns la 945 de lei. Deloc surprinzător, cei care au plătit cu cardul de cumpărături au achitat în medie mai mulți bani, pentru că, nu-i așa, n-au plătit cu banii lor, ci cu banii băncii.

Explicații pentru comportamentul consumatorilor

Creșterea sumelor alocate pentru Black Friday nu constituie o surpriză, însă merită remarcat faptul că numărul de tranzacții efectuate cu carduri de cumpărături este de asemenea pe un trend ascendent. Acest lucru vine exact în perioada în care economia românească dă semnale tot mai puternice că se îndreaptă spre o scumpire generalizată: inflația este în creștere, iar euro se apropie încet, dar sigur, de 4.7 lei. Marele semn de întrebare planează asupra ROBOR-ului care a depășit deja pragul de 2% și generează creșteri importante la ratele plătite de români. Cardurile de cumpărături pot fi folosite în mod inteligent fără plata unei dobânzi, însă știm cu toții că în practică lucrurile stau altfel și mulți ajung să plătească dobânzi semnificative. Dobânzi care sunt corelate și în funcție de indicatorul ROBOR.

În acest context, există două explicații posibile pentru care ponderea achizițiilor cu carduri de cumpărături este în creștere:

• oamenii cumpără acum pentru că anticipează că același produs va fi mai scump “mâine”, după creșterea cursului și a dobânzilor;
• oamenii nu conștientizează încă efectele pe care inflația, cursul valutar și ROBOR-ul le vor avea asupra finanțelor personale.

Ar fi bine să fie prima variantă, dar adevărul este că situația actuală începe să semene izbitor cu cea din 2006-2007. Și n-ar fi rău ca măcar de data asta să începem să fim mai prudenți.