Cum să (nu) trăiești cu 2600 lei pe lună

Din ce în ce mai frecvent, autoritățile reușesc să ne demonstreze că sunt rupte de realitate prin legile pe care le aprobă sau prin “studiile” pe care le publică. În ultima categorie intră și stabilirea coșului minim lunar de consum pentru o lună, realizat în colaborare de Ministerul Muncii, Academia Română, Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și ANPC.

Nu mai puțin de cinci instituții au colaborat la realizarea unui studiu care a ajuns la concluzia că o familie cu doi copii are nevoie de un buget total de 2.600 de lei pentru a-și acoperi cheltuielile lunare. Mai mult decât atât, studiul arată că familiei îi rămân aproape 250 de lei pentru economii.

La fel cum probabil ai făcut și tu, am râs când am citit acest studiu făcut pe genunchi. Am râs, dar în realitate era un râs amar. Pe cât de mult se laudă autoritățile că au mărit salariile în sectorul bugetar, pe atât încearcă să ne convingă că un adult care câștigă 1.300 de lei pe lună poate întreține împreună cu partenera (partenerul) de viață o familie cu doi copii.

Nu știu dacă acest “studiu” a convins pe cineva, dar o simplă privire asupra structurii cheltuielilor ne face să ne întrebăm dacă nu cumva autoritățile au folosit o altă monedă de calcul în locul leului.

2.600 de lei

  • produse alimentare și băuturi – 1.070 lei: aproximativ 40% din suma totală este alocată alimentelor, dar este greu de crezut că va fi suficientă dacă vrei să mănânci bine și cât de cât sănătos într-o familie de patru persoane.
  • îmbrăcămine și încălțăminte – 140 lei: ai nevoie de o geacă? Sau poate de o pereche de blugi? Ce spui de niște ghete decente pentru ninsori ocazionale? Fiecare dintre aceste articole poate costa lejer peste 140 de lei, bugetul alocat lunar familiei, și asta fără să cumperi un produs de top. Ah, acest buget ar trebui să ajungă pentru patru persoane. Practic, autoritățile susțin că, în medie, ai nevoie de numai 420 de lei pe an pentru a-ți cumpăra haine și îmbrăcăminte.
  • întreținere și utilități: 400 lei: avem din nou de-a face cu cifre foarte optimiste. Într-o lună de iarnă, întreținerea la un apartament cu două camere încălzit prin aproape falimentarul RADET ajunge chiar în zona pragului de 400 de lei, în condițiile în care prețul căldurii este puternic subvenționat de primărie. Asta în timp ce familiile care se încălzesc cu centrală proprie plătesc sute de lei pe lună doar pentru gazele naturale. În plus, nici nu am apucat să luăm în calcul sumele alocate pentru energie electrică, abonamentele la cablu TV și internet sau cel de telefonie mobilă, care cumulat depășesc cu ușurință 200-300 de lei.
  • mobilă și dotarea locuinței – 70 lei: conform acestor calcule, cei aproximativ 840 de lei alocați anual pentru dotarea locuinței sunt suficienți pentru o familie formată din patru persoane. Cu alte cuvinte, într-un an cumperi un pat modest, în anul următor achiziționezi salteaua, iar copiii pot aștepta un pat nou când vor avea propriile salarii. În fond, salariul minim pe economie va fi suficient pentru un trăi pe cinste…
  • sănătate – 130 lei: aici trebuie să fie într-adevăr o greșeală de tipar. Probabil autorii s-au referit la suma pe care o achiți în cel mult câteva zile pe șpăgi dacă cineva din familie trebuie să se interneze în spital. Nici nu vreau să mă gândesc despre ce sume vorbim dacă ai o asigurare medicală la un spital privat și ai nevoie de o intervenție care nu este inclusă în pachetul standard.
  • transport – 215 lei: dacă folosești doar mijoacele de transport în comun, cheltui în fiecare lună 120 de lei pe abonamentele la RATB și Metrorex. Asta înseamnă că familia plătește 240 de lei pe lună, adică mai mult decât bugetul estimat de autorități. Ah, desigur, poate s-au gândit că nu ai nevoie de abonament la metrou, mai ales că metroul din Drumul Taberei nu este încă finalizat. În plus, din motive necunoscute, noțiunile de taxi, Uber sau Taxify nu există în calculele de mai sus. Nu mai vorbim de faptul că, dacă ai mașină, costurile cu carburantul depășesc lejer pragul stabilit de “specialiști”.
  • poștă și telecomunicații – 21 lei: Mai scriu o dată. Poșta și telecomunicații. Nu, tot nu înțeleg ce au vrut să spună autorii aici.
  • educație, recreere și cultură – 50 lei: O familie cu doi copii plătește la un cinematograf undeva la 70 de lei pentru a vedea un film, asta presupunând că niciunul dintre copii nu vrea popcorn și cola. Poate că cei 50 de lei ar fi suficienți pentru a vedea un meci de fotbal anonim din Liga I la care membrii familiei ar fi și singurii prezenți din tribune.
  • asigurări pentru persoane, casă și mașină – 123 lei: una dintre puținele sume care par rezonabile, dacă ne gândim la costul unei asigurări obligatorii pentru locuință, dar numai dacă ai un RCA scăzut datorită lipsei de incidente.
  • hoteluri, cafenele, restaurante – 0 lei: nu, nu este nici o greșeală. Pur și simplu, “specialiștii” consideră că nu ai nevoie de nici o vacanță, că nu ai nevoie să mănânci la restaurant și nici măcar să savurezi o cafea la o cafenea. Orice alt comentariu este de prisos.
  • diverse produse și servicii – 130 lei: nici nu vreau să știu la ce produse și servicii se face referire.
  • economii – 230 lei: în ciuda unui buget atât de auster, autorii au descoperit că familia în cauză poate chiar să economisească lunar circa 230 de lei, adică aproape 10% din bugetul total. Asta de performanță!

În loc de concluzie, am o întrebare pentru autorii studiului: De ce nu există nicio sumă de bani alocată pentru plata ratelor bancare, în condițiile în care 60% dintre români declară că au cel puțin un împrumut?