Creșterea pensiilor cu 40%: argumente pro și contra

Creșterea pensiilor cu 40% va reprezenta un efort financiar care va avea efecte negative puternice asupra bugetului României, însă pe de altă parte o bună parte din resursele financiare ale țării sunt cheltuite pe lucrări și achiziții complet inutile.

Decizia Parlamentului României de a crește toate pensiile cu 40% a stârnit numeroase controverse, mai ales că aceasta a fost luată în plină pandemie de coronavirus, când economia traversează oricum o perioadă dificilă.

Decizia a reprezentat practic o “mită electorală” pentru alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, mai ales dacă analizăm un pic cifrele statistice.

De exemplu, în primele șapte luni ale anului, cheltuielile statului cu salariile bugetarilor și pensiile au reprezentat 96.3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale. Cu alte cuvinte, aproape toate veniturile statului sunt folosite pentru plata salariilor și pensiilor.

Efectele creșterii pensiilor cu 40%

Prin urmare, nu este greu de intuit că o creștere cu 40% a pensiilor va avea ca efect o creștere semnificativă a cheltuielilor, iar acestea vor fi acoperite, evident, din împrumuturi.

Dobânzi mai mari la împrumuturi

Dobânzile pe care România le plătește pentru împrumuturi sunt stabilite în mare parte pe baza ratingului de țară stabilit de agențiile internaționale de rating. În prezent, agențiile de credit Moody’s, Fitch și S&P oferă României un rating cu perspectiva negativă. Cel mai probabil, dacă mărirea pensiilor intră în vigoare, ratingul va fi scăzut la “junk”, adică “nerecomandat investițiilor”.

Un rating de tip “junk” va avea ca efect direct o creștere a dobânzilor percepute de creditorii internaționali pentru împrumuturile făcute de România. Implicit, dobânzile vor fi mai greu de plătit când vor ajunge la scadență.

Deprecierea monedei naționale

Un alt efect direct poate fi reprezentat de scăderea monedei naționale în raport cu euro. Există specialiști care anticipează o scădere până la 5.5 lei pentru un euro, însă cel mai probabil deprecierea va fi mai aplatizată, unde în preajma pragului de 5 lei pentru un euro.

Chiar și așa, deprecierea va avea un efect negativ asupra cheltuielilor populației, întrucât economia noastră este puternic euroizata, inclusiv la facturile de internet, telefonie mobilă, mașini sau locuințe.

Inflația poate crește semnificativ

Într-o economie de piață, prețurile bunurilor de orice fel sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă. Presupunând că oferta rămâne constantă, creșterea pensiilor cu 40% va avea ca efect o creștere a cererii pentru diverse bunuri, în special de natură alimentară, dar și de bunuri de larg consum. Într-o astfel de situație, prețurile acestor bunuri vor crește inevitabil.

Este exact ceea ce se întâmpla și în anii ‘90, atunci când autoritățile se lăudau cu măriri periodice de salarii care erau însă anulate de inflația care de multe ori ajungea și la 50% pe an.

Rata anuală a inflației a fost de 2.7% în luna august și este oricum una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Cheltuieli inutile ale banilor publici

Pe de altă parte, mărirea pensiilor cu 40% este exemplul perfect al zicalei “a furat, dar a și făcut”. Asta pentru că o bună parte din bugetul României este cheltuit în mod inutil pentru alimentarea cu bani publici a clientelei politice.

Câteva exemple care nu mai au nevoie de nicio explicație:

  • România pierde anual circa 30 de miliarde de lei pentru că nu este capabilă să colecteze eficient TVA-ul. Din acest punct de vedere, România este codașa Uniunii Europene.
  • România are 1.4 milioane de angajați în sistemul bugetar, iar salariile de la stat sunt semnificativ mai mari decât salariile angajaților din mediul privat.
  • România nu investește eficient în construcția de autostrăzi și drumuri naționale, ceea ce ar permite o creștere a interesului străinilor pentru facilități de producție. În schimb, România investește masiv în borduri și bolarzi.
  • România pierde bani pentru că nu vrea sau nu este capabilă să confiște averile obținute în mod fraudulos.
  • România pierde bani pentru că nu își dezvoltă turismul, în ciuda potențialului uriaș reprezentat de deschiderea la Marea Neagră și a existenței a numeroase stațiuni montane.

Concluzii

Pe de o parte, creșterea pensiilor cu 40% va avea efecte negative asupra economiei, inclusiv prin creșterea inflației, a deprecierii monedei naționale sau a creșterii dobânzilor la credite.

Pe de altă parte, România ar putea mări periodic pensiile dacă administrația publică ar fi cu adevărat interesată să dezvolte țara și nu să-și îmbogățească propria clientela politică.