Acorduri de liber schimb – 3 avantaje și 3 dezavantaje pentru români

Ultimele săptămâni au fost marcate la nivel internațional de numeroase evenimente care au potențialul de a schimba ceea ce știm în prezent despre globalizare, iar una dintre metode este renunțarea sau modificarea radicală a acordurilor de liber schimb. La prima vedere, acordurile de liber schimb dintre state par prea complexe pentru ca noi să ne batem capul cu ele, însă în realitate au efecte pozitive și negative pentru fiecare dintre noi. În principiu, un acord de liber schimb presupune eliminarea taxelor de import și renunțarea la aplicarea unor cote cantitative pentru importuri.

De exemplu, ca membră a Uniunii Europene, România beneficiază de numeroase acorduri de liber schimb. În primul rând, cu toate celelalte 27 de state din cadrul Uniunii, iar în al doilea rând cu toate celelalte state cu care UE a negociat acorduri de liber schimb (o hartă a acestor acorduri găsești pe site-ul oficial al UE în format PDF).

La nivel global, astfel de acorduri sunt dintre cele mai diverse, însă unele dintre ele sunt pe punctul de a fi eliminate sau regândite. Primul pe listă este Trans-Pacific Partnership (TPP), realizat între SUA și alte 11 țări care au graniță cu Oceanul Pacific, care a fost abandonat de americani. În plus, Trump vrea să renegocieze și acordul NAFTA pe care SUA îl au cu Mexic și Canada, considerând că țara pe care o conduce este dezavantajată. Mai aproape de noi, Marea Britanie va părăsi zona liberă europeană (probabil în 2019) și va fi nevoită să-și negocieze propriile acorduri de liber schimb.

Pentru noi, românii de rând, acordurile de liber schimb au avantaje, dar și dezavantaje. Pentru început, iată trei dintre avantaje:

  • ai prețuri mai bune și o varietate mai largă la produse: eliminarea taxelor de import are ca efect o reducere a prețurilor la raft pentru consumatori. De asemenea, în absența acestor taxe de import, numărul companiilor străine tentate să-și ofere produsele în România este mai mare, astfel că avem parte de o ofertă mai mare. Iar concurența puternică determină, la rândul ei, scăderea prețurilor.
  • locuri de muncă pentru companiile exportatoare: o companie românească are posibilitatea de a exporta produse în UE fără costuri suplimentare, astfel că există potențialul de a majoră semnificativ vânzările. Efectul este o creștere a numărului de locuri de muncă pentru a face față producției mai mari, ceea ce înseamnă o reducere a șomajului.
  • generează creștere economică: creșterea producției menționată anterior contribuie la creșterea economică a României. De asemenea, scăderea prețurilor generează o creștere a consumului, care se traduce la rândul ei printr-o creștere economică (e adevărat, nu una foarte sănătoasă pe termen lung). În plus, nivelul investițiilor străine directe este semnificativ mai mare într-o țară cu astfel de tratate comerciale.

Pe de altă parte, există și o serie de dezavantaje asociate cu tratatele de liber schimb. Acestea sunt însă valabile în special pentru țările dezvoltate, iar cel mai elocvent exemplu este cel al marilor companii care preferă să-și relocheze fabricile în țări emergente, precum România, pentru a avea costuri de producție mai mici. Din fericire, România este încă ferită de astfel de probleme, dar există o serie de alte dezavantaje:

  • producătorii locali și micile afaceri sunt afectate: intrarea multinaționalelor pe piață cu produse de import are efecte negative asupra producători locali și a micilor afaceri. Acestea din urmă se văd nevoite să intre într-un război al prețurilor pentru a rămâne pe piață, iar acest lucru le reduce competitivitate și perspectivele de creștere pe termen lung. În unele cazuri, micile afaceri sunt chiar nevoite să dispară de pe piață, caz în care anumite segmente de produse pot fi monopolizate de multinaționale.
  • dependență economică: strâns legat de primul punct, o țară incapabilă să aibă propria industrie sau propriile produse, de orice fel ar fi ele, va ajunge în ipostaza de a deveni dependentă de companiile străine. Iar un astfel de monopol are ulterior efecte negative asupra prețurilor, adică exact opusul situației de la începutul aplicării unui acord de liber schimb.
  • mai puțină grijă pentru mediu: organizațiile care luptă pentru protejarea mediului susțin că una dintre măsurile pe care le iau companiile pentru a reduce costurile și pentru a rămâne competitive și pe piața liberă europeană au legătură cu respectarea normelor de mediu. Mai ales într-o țară precum România, acestea sunt de multe ori evitate într-un fel sau altul, iar acest lucru ne afectează pe toți.

În concluzie, acordurile de liber schimb prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje pentru o țară precum România. Libera circulație a mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene ne ajută să ne vindem ușor produsele și în alte țări, însă în același timp pune presiune pe producătorii locali din cauza importurilor cu prețuri mai mici.

De multe ori, în astfel de situații, una dintre măsurile pe care le poate lua o țară pentru a ajuta producția internă și exporturile este o devalorizare a monedei naționale. Dar despre asta vom vorbi într-un articol viitor.