5 efecte economice ale OUG 13

“Economia și afacerile își văd de treaba lor, dar nu trebuie puse la încercare”. Acesta este titlul unui articol din Ziarul Financiar care a fost citat inclusiv de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, ca reacție la Ordonanța de Urgență OUG 13/2017 emisă de Guvernul României și abrogată (până la proba contrarie) prin OUG 14/2017.

Decizia Guvernului de a emite OUG 13 generează pe termen scurt, mediu și lung efecte negative asupra economiei, ca urmare a unor reacții în lanț pe care, mai devreme sau mai târziu, le vom resimți cu toții. Iată câteva dintre ele:

Presiune suplimentară pe cursul valutar

Leul a început anul pe un trend de apreciere în fața monedei unice europene. Astfel, dacă pe 1 ianuarie 2017, 1 euro valora 4.54 lei, în 31 ianuarie 2017 moneda noastră recuperase deja teren până la 4.50 lei pentru un euro. OUG 13 a oprit însă cel puțin parțial acest trend, astfel că în 9 februarie, la nouă zile după publicarea ordinanței, leul era blocat la același nivel: 4.50 lei pentru un euro.

De altfel, într-o conferință de presă, același Isărescu preciza că “nu prea e loc de aprecierea leului. Asta ca să nu spun că nu e loc deloc”. Putem să vedem partea plină a paharului (nu există încă o presiune de devalorizare a leului), sau putem să fim ceva mai pragmatici și să admitem că ratele românilor cu credite în euro și prețurile bunurilor și serviciilor importante din Europa nu vor scădea prea curând.

Oamenii renunță să cumpere anumite bunuri

În perioadele în care autoritățile iau decizii greșite care au potențialul de a afecta negativ întreaga țară, unul dintre primele efecte este reticența oamenilor de a face investiții de natură personală. Iar la acest capitol sunt incluse în special deciziile majore din punct de vedere financiar, cum ar fi achiziționarea unei mașini sau obținerea unui credit Prima Casă.

O prelungire a unei astfel de situații are efecte pe termen mediu și lung și asupra altor cheltuieli, poate nu la fel de costisitoare, dar care nu sunt strict necesare. Astfel, oamenii încep să se gândească să economisească bani pentru cazul în care lucrurile se înrăutățesc și ajung să amâne concediile în străinătate sau cumpărarea unui telefon nou.

Creșterea economică a României este afectată

Strâns legat de punctul anterior, o reducere a cheltuielilor se traduce printr-o încetinire a creșterii economice sau, în cazuri extreme, chiar printr-o scădere economică. România are deja probleme din acest punct de vedere: bugetul pe 2017 a fost adoptat pe baza unei creșteri economice estimate de Guvern la 5.2%, în ciuda faptului că, înainte de adoptarea OUG 13, specialiștii din economie avertizau că progresul economiei va fi mai mic, undeva la 4%.

După noile evenimente stârnite de Guvern, este destul de plauzibil scenariul în care creșterea economică din acest an va fi mai mică chiar și decât previziunile precedente ale economiștilor, mai ales că primele două luni ale anului par să fie deja compromise.

România se împrumută mai scump

Ca aproape orice țară, România are nevoie constant de împrumuturi de pe piețele externe pentru a-și plăti datoriile curente și pentru a acoperi deficitul bugetar. În octombrie 2016, România reușea să se împrumute pe zece ani la dobânzi de 2.69%, însă acestea au început să crească vertiginos începând din luna noiembrie. Atât de mult, încât în 2 februarie, la numai o zi și câteva ore după publicarea OUG 13, dobânda urcase la 3.95%.

Este adevărat că în ultimele zile situația s-a mai detensionat până la un nivel al dobânzilor de circa 3.6%, însă incertitudinile vor afecta în continuare costurile la care se împrumută țara noastră. Efectul îl vom vedea abia peste câțiva ani, când țara noastră, adică noi toți, vom plăti rate mai mari decât în prezent.

Izolare pe plan extern

Deciziile Guvernului afectează inclusiv credibilitatea României pe plan extern într-un context politic și economic tensionat. Întreaga lume traversează în prezent un val de schimbări ale căror efecte vor fi vizibile în anii următori. Vorbim despre deciziile controversate ale lui Donald Trump care ar putea conduce la o creștere a influenței Rusiei în Europa Centrală și de Est, despre procesul posibil dureros prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, despre pericolul ca Franța să aibă un președinte care își propune să renunțe la euro și să organizeze un referendum despre apartenența la UE sau despre intenția marilor tari de a organiza o Uniune Europeană cu “două viteze”.

În mijlocul acestor evenimente, România ar trebui să facă tot posibilul să aibă un cuvânt cât mai greu de spus în cadrul Uniunii Europene și să-și formeze cât mai mulți aliați pentru a avea posibilitatea de a-și impune unele puncte de vedere. Se vorbește deja despre posibila limitare a drepturilor de vot în Uniunea Europeană ale unor țări, inclusiv Polonia și România, din cauza derapajelor Guvernelor, ceea ce nu ar face decât să izoleze și mai mult țara noastră pe plan extern.

Și asta nu este totul. Efecte mai mici sau mai mari putem găsi în permanență, de la scăderea ratei de absorbție a fondurilor europene până la posibila creștere a dobânzilor ROBOR, care ar avea ca efect o creștere a ratelor pentru toate creditele în lei, atât a celor aflate în derulare, cât și a celor viitoare.

Nu este încă totul pierdut, dar situația actuală este departe de a fi una benefică pentru România.