Indiferent de ce spun gurile rele  Capitala noastră e chiar mișto. E plină de locuri doldora de istorie, de cultură, de ritm și de distracție. Găzduiește cele mai mari muzee din țară, terase cu  mâncare bună, muzică, spectacole în aer liber și viață de noapte. Am să devin pentru câteva rânduri purtătorul de cuvânt neoficial al Bucureștiului și am să înșir niște motive pentru care merită să vizitezi cetatea de scaun a frumoasei noastre patrii .

Parcurile, oaze de liniște printre betoane

Chit că sunt amplasate într-un oraș extrem de aglomerat și cu un nivel de poluare foarte ridicat, parcurile din București sunt demne de vizitat. Dintr-o listă de aproape 50 de spații de liniște și verdeață de care dispune Capitala, cel mai mare este Parcul Herăstrău, amplasat în zona de nord a orașului pe o suprafață de 110 hectare. Tot aici, din 1936, s-a construit Muzeul Satului, una dintre cele mai mari instituții de acest gen din Europa. Reprezentativ pentru București este și parcul Alexandru Ioan Cuza, denumit cândva Titan sau IOR, acronim provenit de la Întreprinderea Optică Română, ce se află în vecinătate. Parcul se întinde pe aproape 85 de hectare, iar după 2012 locurile de joacă pentru copii au fost reamenajate sau schimbate. Un motiv bun să îți scoți copilul la aer curat.

Prima stradă pavată din România

Calea Victoriei, cea mai cunoscută stradă din Capitală, își datorează existența domnitorului Constantin Brâncoveanu, care la 1692 a dat poruncă să fie construit așa-numitul Pod al Mogoșoaiei. Menirea acestei artere era să lege domeniile mai multor familii înstărite din acele vremuri. Drumul era acoperit cu pavele din lemn gros de stejar, numite ”podine”, lungi de opt metri. De aici și denumirea de ”pod”. Principalul inconvenient al drumurilor podite era că, în lipsa fundației și a scurgerilor, sub bârnele de lemn se aduna foarte mult noroi iar oamenii alunecau ca la balamuc. Adesea, trecătorii și chiar caii se scufundau până la brâu în mâl. Cu bune și cu rele, Calea Victoriei a fost primul drum pavat din Țările Române, de la împăratul Traian încoace.

Denumirea actuală i-a fost dată pe 8 octombrie 1878, cu ocazia marșului triumfal al trupelor române care izbândiseră în Războiul de Independenţă împotriva Imperiului Otoman.

În prezent, Calea Victoriei se întinde pe o distanță de 2.700 metri, de la Piața Națiunile Unite până la Piața Victoriei. Traseul găzduiește numeroase atracții culturale, precum Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, Palatul Telefoanelor, Casa Capșa sau Ateneul Român.

Observatorul Astronomic, poartă către stele

Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” este unic în Capitală, pentru că aici publicul are acces să admire stelele ori de câte ori se petrece câte un eveniment astral important. A fost construit în anul 1910, an în care casa amiralului Vasile Urseanu a fost renovată și reamenajată ca să poată găzdui telescoapele și celelalte echipamente folosite pentru a explora Cosmosul cu privirea. Prețul întreg pentru un bilet este de 5 lei, iar fiecare vizitator beneficiază de ghidaj gratuit. Observatorul este deschis de la 10:00 până la 21:00, cu anumite variațiuni de program într-unele zile.

Palatul Parlamentului, pe care îl iubim și îl detestăm la fel de mult

Este dovada că, atunci când vorbim de ctitorii comuniste, dimensiunea contează. Cândva cunoscut drept Casa Poporului, acest edificiu este pe locul al doilea în lume și în Universul cunoscut ca suprafață desfășurată, după clădirea Pentagonului. Ca volum, Palatul Parlamentului este a treia clădire de pe Terra în top, după hangarul de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida, respectiv după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Palatul Parlamentului se înscrie triumfător în topul celor mai scumpe edificii din lume și totodată, în topul celor mai grele imobile din lume. Construcția a costat un miliard de dolari la valoarea din 1989, iar în 2017 este evaluată la 3 miliarde de euro. Prețul nu a fost plătit doar în bani ci și în vieți. Pe parcursul lucrărilor de construcție, au fost documentate 27 de accidente de muncă mortale. Circulă în plus alte zvonuri ce spun că zeci de oameni au mai fost eliminați pentru a proteja secretele tunelurile din subteran. Un tur complet al celei mai impunătoare construcții din România costă 55 de lei.

Restaurantele din vârful Capitalei

Poate cel mai nou trend în materie de distracții extravagante, restaurantele rooftop sunt din ce în ce mai răspândite în Capitală. Restaurantul Sole, de pildă, este situat la etajul al cincisprezecelea al unei clădiri amplasate la intersecția dintre străzile Iancu de Hunedoara și Căderea Bastiliei. În weekend, terasa este deschisă de la la 18:00 până la 02:00, așa că poți admira apusul din spatele pereților imenși din sticlă. Tot în această categorie se încadrează și cel mai înalt loc din România unde îți poți lua masa, la NOR – Sky Casual Restaurant. Situat la etajul 36, la 136 de metri înălțime, restaurantul are un aer modern și un meniu inspirat din cele mai faimoase bucătării ale lumii. Cel puțin așa se laudă ei, pe site-ul lor. Dacă treci prin București și vrei să iei o porție de adrenalină la pachet cu niște mâncare gourmet, mergi la unul dintre restaurantele rooftop. O să pleci nu doar cu un gust plăcut, ci și cu o priveliște splendidă întipărită în minte.

Distracția de noapte

În București, mai tare ca în oricare alt oraș din țară, distracția e la ea acasă. Centrul Vechi e înțesat de terase și cluburi unde să îți faci viața. Însă dansul și distracția nu se limitează la Bariera Șelari. În 2017, Capitala avea înregistrate în jur de 330 de baruri și cafenele în care să ieși și să te distrezi. Dacă ești metalist, de pildă, poți da din plete la concertele din Fabrica sau din Metal Jack. Pentru niște rock mai de școală veche, te poți deranja până în Hard Rock Cafe, unde, odată cu vârsta artiștilor de pe scenă, par să crească și prețurile. Te poți chillui cu succes în Eden, la subsol, sau te poți zbânțui până leșini prin BOA și prin LOFT. Doar să te țină și buzunarele. Am zis deja că nu este cel mai accesibil oraș, dar o noapte pierdută aici bate detașat orice altă destinație din țară. Silver Church și El Grande Comandante te așteaptă cu brațele la fel de deschise și dacă nu dispui de un buget de beizadea sau de milionar.

Muzeele

În București sunt 32 muzee și case memoriale, însă dintre toate aș enumera trei pe care nu trebuie să le ratezi odată ce vii în București. Primul ar fi Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, situat pe Şoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff 1. Așezământul a luat fință pe 3 noiembrie 1834 și este una dintre cele mai vechi instituţii de cercetare a biodiversităţii, de educare și de culturalizare a publicului. Un bilet întreg costă 20 de lei, iar studenții și elevii plătesc doar 5 lei. Printre exponatele adunate de pe toate continentele, la loc de mândrie stă scheletul de mamut descoperit în secolul al XIX-lea în comuna Mălușteni, județul Vaslui. Pe aceeași listă de priorități se află și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. S-a deschis la 10 mai 1936 și este unul dintre cele mai mari muzee etnografice din Europa. Se întinde pe 4.500 metri pătrați, iar pe o cincime din suprafață sunt amplasate anexe gospodărești, ateliere, biserici și mori tradiționale. Pe poziția a treia în lista mea stă Muzeul Național de Artă, o clădire care are ea însăși valoare de exponat istoric. Muzeul fost deschis în 1948 în sediul fostului Palat Regal și a fost desemnat repede drept cel mai important muzeu de artă din țară. Are în patrimoniul său una dintre cele mai mari colecții de picturi din România, alături de icoane și de alte obiecte decorative. Tot aici găsim exponate ce i-au aparținut regelui Carol I. Multe dintre acestea au fost luate din colecția Castelului Peleș din Sinaia precum și din alte saloane ale reședințelor regale române.

You Might Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *