FILM 2018 | The Disaster Artist – Un artist numit dezastru

the disaster artist

“The Disaster Artist” se numără printre primele pelicule ale noului an lansate la noi în țară şi este o producţie complexă, care aduce laolaltă trei genuri de film: dramă, comedie și biografie. Cel din urmă element este datorat faptului că scenariul este inspirat dintr-o poveste reală, cea a lui Tommy Wiseau. Pentru început, hai să lămurim niscaiva date tehnice despre filmul lansat pe 12 ianuarie 2018 în toate cinematografele din România.

Rolul principal este jucat de James Franco, alături de care îşi dă măsura talentului şi fratele său, Dave. Cei doi fac o echipă pe cinste, chiar dacă James e singurul dintre ei care a fost premiat la Globurile de Aur. Cert e că James demonstrează din plin că a meritat trofeul pentru cel mai bun actor, iar de asta te convingi mai ales când vezi finalul acestui film. James a interpretat cu fidelitate un artist greu de înțeles, tulburat de frământările sale, cu o viaţă grea şi complicată, marcată de suferinţe, trădări şi dezamăgiri. Exact ca-n realitate.

“Un artist numit dezastru” te poartă printr-un fel de montagne rousse în scaunul de cinema. Frații Franco reușesc să descrie în cele mai vii culori o prietenie pe cinste dintre un tânăr cu ambiții de actor și un artist neconvențional. Fiecare discuție dintre cei doi reușește să transmită o anumită emoție, iar dacă ai un prieten mai artist decât majoritatea vei înțelege la ce mă refer. Mai ales după genericul de final.

Amestecul de comedie și dramă, presărat cu elemente biografice, este dozat cu multă chibzuinţă și diferențiază această peliculă de un aşa-numit popcorn movie, pentru că regizorul apasă mai degrabă pedala artistică, nu pe cea autobiografică. Departe de a fi greu de digerat, cum sunt peliculele lui Lars von Trier, “Disaster Artist” pare mai degrabă o reţetă pentru distracţie instantanee, pentru două ore ce-ţi vor şterge din minte propriile necazuri.

Dar nu vei râde în hohote deoarece aici vorbim de o distracţie ceva mai intelectuală, presărată şi cu un strop de dramă şi niscai clipe de cumpănă. Astea-s momente de adevărată introspecţie, pentru că ai toate şansele ca scenele triste dintr-o peliculă biografică să-ţi amintească de necazuri şi de momente nu tocmai vesele din propria viaţă. Un alt element interesant este că scenariul acestei pelicule debutează cu acţiunea dintr-un alt film, The Room, pe care nu l-am văzut, dar acum sunt hotărât să-l urmăresc la maximă urgenţă. Spre deosebire de “The Disaster Artist”, filmul “The Room” nu mai rulează în cinematografe de vreo câţiva ani. Recomandarea mea este să începi cu “The Disaster Artist” la cinema, iar pe celălalt să-l iei pe DVD de pe Amazon sau de unde ştii tu mai bine.