Norvegia, polul mondial al fericirii

Proaspăt câștigătoare a titlului de cea mai fericită țară din lume în 2017, Norvegia reprezintă un etalon pentru orice stat european. Economia țării a ocolit cu grație criza din 2012, cu un PIB de 500 miliarde USD, în comparație cu PIB-ul României din același an, de doar 169,4 miliarde USD. Ca să fiu economist până la capăt, un norvegian producea pentru țărișoara lui cam de douăsprezece ori mai mult decât un român. Sistemul educațional de acolo îți oferă zece ani de gratuitate pe bune, la pachet cu un ghiozdan plin de caiete, cărți, pixuri si creioane în fiecare an. Toate astea pentru ca, în final, toți să aibă o cultură bine așezată și un spirit al muncii insuflat încă de la cele mai fragede vârste. Astea fiind spuse, Norvegia se situează relaxat pe un loc fruntaș în topul celor mai organizate țări din lume.

Bogațiile din subsolul vikingilor

Veniturile din exporturile de petrol și gaze naturale au crescut substanțial și constituie peste 20% din PIB-ul țării. Nordicii produc din ce în ce mai multă energie din surse regenerabile. De exemplu, la începutul anului trecut norvegienii anunțau demararea lucrărilor la cel mai mare parc eolian din Europa. Cele șase ferme de turbine eoliene vor asigura electricitatea și încălzirea pentru 170.000 de gospodării norvegiene și vor fi gata în 2020.

Valkiriile vin cu mașina electrică

În ciuda bogățiilor naturale de care se bucură acele meleaguri cu petrol și gaze naturale din belșug, statul norvegian vrea să reducă substanțial numărul mașinilor pe benzină și motorină. Toată această trecere este accelerată de costurile de întreținere foarte mari pentru mașinile poluante și de nenumăratele gratuități destinate posesorilor de autovehicule electrice. Un stimulent îl reprezintă permisiunea acordată mașinilor cu motor electric de a circula pe banda pentru autobuz.

O altă facilitate o reprezintă reducerea unor taxe și impozite. De exemplu, un posesor al unei mașini electrice poate economisi în jur de 8.000 euro pe toată durata de viață a acesteia. Guvernul de la Oslo și-a propus ca, până în 2020, numărul mașinilor electrice să atingă pragul de 400.000 și să oprească definitiv producția mașinilor pe combustibili fosili, până în 2025. Un studiu arată că aproape 90% din transportul de persoane îl reprezintă autoturismele, iar restul se împarte în mod egal între mijloacele de  transport în comun și trenuri.

Copiii de azi, vikingii de mâine

Norvegia este și cea mai bine educată țară din Europa – 46 la sută dintre norvegienii cu vârste între 25 și 54 de ani au făcut facultate. Cu rușine trebuie să amintesc aici că România este codașă la acest capitol. Mai exact, doar turcii și italienii au o situație mai proastă decât a noastră. Ca să învârt cuțitul în rană până la capăt, mai află și că norvegienii citesc cel mai mult la nivel mondial.

Norvegia are o tradiție de circa 120 de ani de reglementări în privința protecției copilului. E printre primele țări din lume care a introdus asemenea prevederi, în 1896, pe când la noi încă se dezbătea folosirea cratimei sau a apostrofului. Copiii norvegienilor sunt foarte prețuiți în societate, iar statul pune un accent covârșitor pe educația seculară, fără influențe religioase. Relevant pentru această politică este cazul familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost puși sub protecția statului norvegian, după ce părinții au fost acuzați că îi pedepsesc corporal și că îi îndoctrinează religios. Ei însă nu au fost singurii. Numeroase alte familii din Polonia, Lituania, Cehia și chiar din Statele Unite au reclamat procedurile Barnevernet, instituția care se ocupă de protecția copilului în Norvegia. Rezultatele însă sunt elocvente. În 2013, rata mortalității infantile în Norvegia a fost de 2.5 la 1000 de născuți vii în rândul copiilor sub vârsta sub un an, iar rata fertilității per femeie este de 1.72. Ca să te enervezi până la capăt, acolo sunt priviți cu îngăduință maximă cei ce se învoiesc de la serviciu pentru a-și lua copiii de la grădiniță. Nu ca la noi…

Bunăstarea vorbește norvegiană

Când vine vorba de muncă, nordicii se ghidează după un principiu bine înrădăcinat, anume că omul muncește ca să trăiască și nu invers. Forța de muncă este predominant de origine internă. Chiar dacă străinii se dovedesc a fi mai bine pregătiți într-un anumit domeniu, norvegienii au întâietate. Asta nu e o politică oficială susținută de stat, însă patronatele preferă să lucreze așa. Un salariu mediu al unui muncitor calificat este de 170 de coroane pe oră, adică puțin peste o sută de lei. Cu așa lefuri mari, nu e de mirare însă că prețurile la bunuri și servicii sunt colosale. În 2011, mâncarea costa în Norvegia cu 51% mai mult decât media Uniunii Europene în același an.

Fiordurile, Aurora și ghețurile atrag turiștii

Sloganul turistic al Norvegiei este ”Norway, powered by nature”. Țara scandinavă se poate mândri nu doar cu vestitele sale fiorduri, ci și cu unele dintre cele mai înalte cascade din lume, cu renii și cu Aurora Boreală, care îi dau substanță acestui slogan.  Oslo, capitala regatului, are mai bine de jumătate din suprafață acoperită de păduri, iar în Fiordul Oslo găsești și 40 de insule. Daca te gândești să vizitezi acele locuri, mergi fără grijă. Norvegienii sunt cunoscuți pentru ospitalitate și cam toți vorbesc engleză binișor spre bine.

Norvegia, țară de campioni olimpici

Pe plan mondial, Norvegia deține numeroase trofee si recorduri. De exemplu, regatul nordic are mai multe medalii câstigate de orice alt stat la Jocurile Olimpice de Iarnă, adică 329. O performanță remarcabilă pentru orice țară, însă una cu atât mai impresionantă, dacă ținem cont că Norvegia are doar cinci milioane de locuitori.  La acvariul din Bergen a trăit Rocky, cel mai longeviv pinguin în captivitate. El a dus-o acolo 29 de ani, cu alte cuvinte și-a depăsit speranța de viață cu aproape 50%. Iar când vine vorba de relații externe, merită remarcată o frumoasă tradiție: bradul de Crăciun din Trafalgar Square, Londra, este dăruit în fiecare an de către Norvegia, în semn de mulțumire pentru ajutorul oferit de britanici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Singurul neajuns la țării scandinave este vremea, cam rece pentru gusturile noastre balcanic-meridionale, precum și iarna aia polară care ține luni în șir. Mai rea decât ea nu poate fi, desigur, decât ziua polară, care durează cam tot atâta. În ciuda acestor mici inconveniențe, norvegienii nu abandonează optimismul. Ar fi și greu, dacă ținem cont că au unul dintre cele mai înalte standarde de viață din întreaga lume.