Prețul Corect | Traiul în România (partea a doua)
Episodul trecut am vorbit despre salarii și despre cum alocă românii banii pe studii, acum trecem în registru plăcerile mai mult sau mai puțin vinovate și cum își drămuiesc banii pentru vacanțe. Ca de obicei, pe hârtie stăm foarte bine. Economia duduie, salariile cresc deși, culmea, impozitele scad, dar totuși consultanții financiari sunt îngrijorați, economiștii se minunează de magia fiscală, iar românii sunt fericiți când aud că sunt pe plus. Chiar și așa, de ficare dată ne plasăm pe primul loc în orice top, când este unul cu impact negativ, și pe ultimele locuri când este unul pozitiv. Noroc cu bulgarii că ne mai cedează uneori penultumul loc.
Și deși facem parte din Uniunea Europeană de mai bine de zece ani, ajungem să fim comparați la unele capitole chiar și cu țările subdezvoltate din Africa. De unde acest paradox? #Trăiascăbăncile. Creditele sunt modul preferat al românului de a-și rotunji veniturile și când vine vorba de confort sporit. Deși ne place să credem despre noi că ne pricepem la orice, când vine vorba de investiții nu stăm prea bine. Nu o spun eu, ci estimarile care spun că în medie un român investește din bugetul lunar doar 16 lei. Și nu, investiție nu înseamnă o plasmă nouă, folie pe lunetă și parbriz sau câteva hăinițe de firmă.
Poate tocmai de aceea nici statul nu prea se grăbește să investească. Ori că ține la tradiție, ori crede că dacă toată populație se ferește de investiții o știi ea ceva. Așa se face că trec lunile, anii, iar proiectele începute cu fast stagnează ori se opresc în birocrație. Și tot din acest motiv nu o să vedem nici anul aceasta vreun kilometru de autostradă. Poate că-i mai bine așa decât să se facă cu costuri de zece sau sute de ori mai mari decât în mod normal. Sau mai rău, să se mai găsească vreun primar care să dea 30 de lei pe firul de panseluță. Poate îți este cunoscut faptul că în perioada 2009 – 2018, funcţionari din cadrul Administraţiei Domeniului Public (ADP) Sector 1 Bucureşti au cheltuit aproximativ 535.347.970 lei pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, precum şi pentru alte lucrări de întreţinere şi recondiţionare de echipamente de joacă şi mobilier urban. Asta înseamnă peste 76 milioane de euro. Bună investiție, nu?
În fine. Ca să uite de probleme și de nemulțumiri, românii îșu cumpără mașini. Multe mașini. 100.000 de autovhicule noi în 2017 și peste 500.000 second hand. Trăiască timbrul de mediu care nu mai există! Despre aceste plăceri, dar și despre altele vorbim în clipul de mai jos: